Despre usi si plecari

September 17, 2013

Nu avem o problema cu usile, ci cu plecarile. Cu usile care se inchid, lasand in urma franturi de suflete.

Usile sunt bune. Ne pazesc de tot ce ar putea patrude din afara. Ne pazesc sufletul de suferinta, de durere.

Usile se inchid uneori, lasand in urma regretul. Regret – nu pentru ceea ce a fost, ci pentru faptul ca nu a fost mai mult din ce putea sa fie.

Uneori usile sunt incomode si lasa loc de interpretari legate de ceea ce se petrece dincolo de ele.

Alteori, usile nu se pot incuia si atunci in spatele lor nu mai poate ramane niciun secret.

Si, totusi, oricat de mult ne-ar feri, nu ne plac usile. Pentru ca prin ele se intampla plecarile. Iar plecarile ne fac sa reactionam, sa actionam.

Dintre toate gesturile pasionale, preferatul meu este sarutul din usa. Pentru ca el marcheaza nu plecarea, ci posibilitatea de intoarcere.

Nu avem o problema cu usile, ci cu plecarile. Cu usile care se inchid, lasand in urma franturi de suflete. Cu usile prin care ne este teama sa plecam pentru totdeauna.

Advertisements

4 Responses to “Despre usi si plecari”

  1. dana Says:

    deschide o fereastra 🙂 intotdeauna e ceva deschis. nici sarutul din geam nu e rau 🙂


  2. […] avut în gând articolul cu ușile, al unei prietene dragi, zisă și noul liiceanu. Cu fiecare ușă deschisă […]

  3. Albert Says:

    Doors sometimes have mirrors…

  4. J Says:

    Your style is very unique


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: